Antreprenoriatul feminin joacă un rol tot mai important în dezvoltarea comunităților locale, iar în domeniul sănătății, femeile aduc o perspectivă inovatoare și o abordare empatică în gestionarea provocărilor actuale.
Dr. Alina Tănăsache, noua președintă a OFA Bacău, își propune să sprijine inițiativele locale, să promoveze educația nutrițională și să consolideze o comunitate activă de femei antreprenoare.
În acest interviu, ne împărtășește viziunea sa asupra echilibrului dintre carieră și implicarea în proiecte de sănătate publică, precum și planurile sale pentru viitorul OFA Bacău.
Ce v-a motivat să alegeți nutriția și dietetica ca specializare medicală?
Dintotdeauna am fost fascinată de chimie, iar după absolvirea Facultății de Chimie Industrială și Protecția Mediului, am ales să mă specializez în nutriție și dietetică. Am realizat cât de mult influențează biochimia fiecărui individ și alimentația secolului XXI sănătatea oamenilor.
În plus, impactul nutriției asupra mediului și nevoia de a promova un sistem alimentar sustenabil m-au determinat să explorez mai profund acest domeniu.
Consider că este esențial să educăm oamenii nu doar despre alegerile sănătoase pentru organism, ci și despre cele care contribuie la protejarea resurselor naturale și reducerea risipei alimentare. Printr-o alimentație echilibrată și responsabilă, putem îmbunătăți atât sănătatea individuală, cât și pe cea a planetei.
Cum a fost parcursul dvs. profesional de la studii la activitatea în spitale și clinici private?
Am absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Grigore T. Popa” Iași, specializându-mă în nutriție și dietetică. Am lucrat timp de aproximativ cinci ani în două spitale din țară, unde am acumulat experiență în nutriția clinică.
Ulterior, mi-am continuat activitatea în clinici private, fondând DietNutriMed Clinic Bacău, unde ofer consultații personalizate.
O altă axă importană o reprezintă nutriția comunitară prin programe de voluntariat privind nutriția copiilor din spitale și nutriția pacientului oncologic.
Care sunt cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat în activitatea de nutriționist-dietetician?
Una dintre cele mai mari provocări este schimbarea mentalităților legate de nutriție. Mulți pacienți vin cu mituri alimentare sau așteptări nerealiste, influențate de informații incomplete sau incorecte din mediul online. De asemenea, implementarea unui plan nutrițional pe termen lung necesită motivație și consecvență, ceea ce nu este întotdeauna ușor pentru pacienți.
O altă provocare majoră o reprezintă lacunele legislative și discrepanța dintre abordarea nutriției clinice la pacientul spitalizat în România și cea din alte țări, unde nutriționiștii sunt integrați în echipele medicale multidisciplinare și au un rol esențial în gestionarea afecțiunilor cronice.
În plus, sustenabilitatea în alimentație rămâne un subiect insuficient abordat. Există încă o lipsă de conștientizare asupra impactului pe care alegerile alimentare îl au asupra mediului. Educarea pacienților despre reducerea risipei alimentare, alegerea unor surse sustenabile de hrană și impactul dietei asupra schimbărilor climatice sunt aspecte esențiale care trebuie integrate în practica nutrițională modernă.
Ce lecții importante ați învățat în urma colaborării cu pacienții din spitale și clinici private?
Am învățat că fiecare pacient este unic și că abordarea trebuie să fie personalizată. De asemenea, empatia și comunicarea sunt esențiale pentru a-i ajuta pe pacienți să își atingă obiectivele nutriționale.
Cum ați ajuns să predați nutriție și dietetică pentru asistenții medicali și cât de importantă este această specializare pentru viitorii profesioniști din domeniul sănătății?
Am început să predau la o școală postliceală sanitară din Bacău din dorința de a contribui la formarea viitorilor profesioniști din domeniul sănătății. Nutriția este o componentă esențială în îngrijirea pacienților, iar asistenții medicali joacă un rol important în promovarea unui stil de viață sănătos.
Ce impact credeți că au certificările internaționale pe care le-ați obținut asupra practicii dvs. și cum le integrați în activitatea curentă?
Certificările internaționale, precum cele de la Monash University Australia, Harvard Medical School, Nutrigenomic Institute și IDF School of Diabetes, mi-au oferit o perspectivă globală asupra nutriției și m-au ajutat să aplic cele mai noi strategii bazate pe dovezi științifice în practica mea. Aceste cursuri nu doar că mi-au consolidat cunoștințele, dar mi-au oferit acces la cele mai recente cercetări și la o rețea de specialiști internaționali din domeniu.
Școlile cu tradiție în educația dieteticienilor reprezintă o carte de vizită importantă la nivel internațional, demonstrând implicarea continuă în formare și actualizarea constantă a cunoștințelor. Prin aceste certificări, integrez în practica mea principiile nutriției personalizate, abordările moderne în dietoterapia bolilor cronice, principiile nutrigenomicii și strategiile de nutriție bazată pe dovezi.
De asemenea, aceste formări m-au ajutat să îmi perfecționez metodele de comunicare cu pacienții și să implementez concepte inovatoare în nutriția clinică, precum managementul dietei FODMAP pentru sindromul de intestin iritabil, nutriția funcțională și impactul microbiomului asupra sănătății metabolice.
Certificările internaționale îmi permit să ofer pacienților recomandări validate științific, aliniate la cele mai noi tendințe internaționale în nutriție, și să contribui la educația continuă a viitorilor specialiști în domeniu.
Cât de bine este percepută importanța nutriției în sistemul medical românesc în comparație cu tendințele internaționale?
Deși nutriția câștigă teren în România, încă nu are același nivel de recunoaștere ca în alte țări. În multe sisteme medicale internaționale, nutriționiștii sunt integrați în echipele multidisciplinare din spitale, ceea ce încă se întâmplă rar la noi.
Sunteți implicată activ în educația nutrițională în școli și proiecte de voluntariat. Care sunt cele mai mari mituri despre alimentație pe care le-ați întâlnit în rândul copiilor și părinților?
Educația nutrițională în școli și proiectele de voluntariat mi-au oferit oportunitatea de a observa numeroase mituri despre alimentație care circulă în rândul copiilor și părinților. Unele dintre cele mai frecvente sunt:
„Dacă un produs este etichetat ca fiind pentru copii, atunci este sănătos.” – Multe produse promovate ca fiind „pentru copii” conțin cantități mari de zahăr, conservanți și aditivi care nu sunt benefice pentru sănătatea celor mici.
„Micul dejun nu este important, copiii pot mânca mai târziu.” – Unii părinți nu acordă importanță micului dejun, dar acesta este esențial pentru energie, concentrare și prevenirea dezechilibrelor alimentare pe parcursul zilei.
„Dacă copilul nu vrea să mănânce legume, nu este o problemă.” – Legumele sunt o sursă importantă de vitamine și fibre, iar refuzul acestora poate duce la carențe nutriționale. Părinții ar trebui să încerce metode creative de integrare a legumelor în alimentația copiilor.
„Produsele fără zahăr sunt mai sănătoase.” – De multe ori, produsele „fără zahăr” conțin îndulcitori artificiali care pot avea efecte negative asupra sănătății metabolice, iar soluția nu este înlocuirea zahărului cu alternative artificiale, ci reducerea generală a consumului de alimente procesate.
„Copiii trebuie să mănânce cât mai mult pentru a crește sănătos.” – Supraalimentarea în copilărie poate duce la probleme metabolice și obezitate, mai ales dacă nu există un echilibru între aportul caloric și nevoile organismului.
Ce schimbări ar trebui să aibă loc în școlile din România pentru ca educația nutrițională să fie mai eficientă?
Educația nutrițională ar trebui să fie parte integrantă a programei școlare, cu ore dedicate și activități interactive. De asemenea, implicarea părinților și oferirea unor opțiuni mai sănătoase în cantine ar fi esențiale.
Cum reușiți să combinați activitatea clinică, didactică și implicarea în proiecte educaționale și de voluntariat?
Printr-o bună organizare și prioritizare. De asemenea, pasiunea pentru nutriție și dorința de a avea un impact pozitiv mă motivează să mă implic în multiple proiecte.
Ce v-a determinat să preluați rolul de președintă a OFA Bacău și care sunt principalele obiective pe care vi le propuneți?
Mi-am dorit să contribui la dezvoltarea comunității și să sprijin femeile antreprenoare, inclusiv pe cele din domeniul sănătății.
Unul dintre obiectivele mele principale este promovarea educației nutriționale și a sănătății în rândul femeilor și copiilor.
Cum vedeți rolul femeilor în antreprenoriatul din domeniul sănătății și care sunt principalele provocări pe care le întâmpină?
Femeile au un rol esențial în antreprenoriatul din sănătate, dar se confruntă adesea cu dificultăți precum accesul la resurse și echilibrarea vieții profesionale cu cea personală. Susținerea reciprocă și rețelele de sprijin sunt esențiale.
Aveți planuri pentru proiecte noi în cadrul OFA Bacău, în special în domeniul nutriției și sănătății?
Am preluat rolul de președintă a OFA Bacău din dorința de a contribui la dezvoltarea unei comunități solide de femei antreprenoare și de a sprijini inițiativele locale care promovează educația, sănătatea și antreprenoriatul sustenabil.
Cred cu tărie că orașele au nevoie să se coaguleze în comunități unite, unde schimbul de idei, sprijinul reciproc și colaborarea între antreprenori pot deveni factori de progres.Îmbinarea feminității și antreprenoriatului reprezintă un principiu care poate funcționa ca un adevărat nucleu pentru dezvoltarea unui oraș precum Bacău.
Prin OFA Bacău, ne propunem să creăm un mediu favorabil dezvoltării afacerilor conduse de femei, dar și consolidarea parteneriatelor locale și regionale pentru a oferi oportunități de networking, formare profesională și acces la resurse pentru femeile care doresc să-și dezvolte propriile afaceri sau să își îmbunătățească activitatea profesională.
Care sunt cele mai importante tendințe în nutriție și dietetică pe care ar trebui să le urmărim în următorii ani?
Printre tendințele actuale se numără nutriția personalizată, alimentația bazată pe microbiom, dietele sustenabile și utilizarea inteligenței artificiale în nutriție.
Dacă ar fi să dați un sfat simplu, dar esențial, despre nutriție și stil de viață sănătos, care ar fi acela?
”Mâncați echilibrat, somn de calitate, hidratare optimă, mișcare zilnică, evitați alimentele ultra-procesate și ascultați semnalele corpului vostru.
Micile schimbări constante aduc cele mai mari beneficii, iar cheia este consecvența.”
Ce vă motivează cel mai mult în activitatea dvs. și care este visul pe care îl aveți pentru viitorul nutriției în România?
Ceea ce mă motivează cel mai mult este impactul real pe care îl pot avea asupra sănătății oamenilor prin educație nutrițională și intervenții personalizate. Fiecare pacient care își îmbunătățește stilul de viață, fiecare persoană care își însușește informații corecte despre nutriție și fiecare proiect educațional care ajunge la comunități mă determină să merg mai departe.
Visul meu pentru viitorul nutriției în România este ca aceasta să fie recunoscută ca o componentă esențială a medicinei și prevenției, iar specialiștii în nutriție și dietetică să fie integrați în mod real în sistemul medical și educațional.
Îmi doresc ca oamenii să aibă acces la informații corecte, iar alimentația echilibrată să fie privită nu ca o opțiune, ci ca o normalitate în fiecare familie, școală și instituție medicală. Totodată, vreau să contribui la promovarea unei nutriții sustenabile, care să susțină atât sănătatea individuală, cât și protecția mediului.