Într-o perioadă a crizelor suprapuse, unele dintre ele existențiale (precum pandemia și războiul), cu scenarii de recesiune în tot mai multe economii ale lumii, orice discuție despre cum ne vom reveni, ca țări, ca societăți și ca indivizi, e influențată, printre altele, și de felul în care ne raportăm la eșec și la risc.
Frica de eșec a devenit un buzzword al vremurilor noastre, când totul se schimbă și se reinventează cu viteză amețitoare, iar noi trebuie să găsim căi să ne adaptăm mereu la toate aceste noi forme de a munci, a trăi și a cheltui. Fie că vorbim despre schimbarea locului de muncă, a domeniului de activitate, a obiceiurilor zilnice, toate cer o doză de acțiune care implică și un posibil eșec.
Frica de eșec este, însă, o parte importantă a experienței antreprenoriale. Felul în care sunt gestionate multiplele episoade de eșec controlat face diferența în anduranța business-urilor la nivel global.
Discuția despre frica de eșec și impactul ei asupra antreprenoriatului are și o importantă componentă de cultură de gen. E vorba aici inclusiv de felul în care femeile și bărbații se raportează diferit la risc.
În România, când vine vorba despre antreprenoriat, bărbații rămân de departe dominanți. Potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în mai bine de jumătate dintre județele țării, abia o treime dintre asociații/acționarii firmelor sunt femei (date din august 2022).
Descoperă mai multe informații și statistici oficiale despre antreprenoriatul feminin din România AICI.
Sursa articol: www.panorama.ro