Consultanța este marea ei pasiune și se dedică business-ului pe care l-a construit cu migală și tenacitate mare parte din viața ei. Susține proiectele culturale, este încrezătoare în forța antreprenoriatului feminin și caută mereu soluții pentru ca nivelul de trai din zona în care trăiește să crească.
Am discutat despre toate aceste aspecte cu Marinela Strîmbulescu, președinta OFA UGIR Gorj.
– Cum a început colaborarea cu OFA UGIR și ce v-a atras la acest proiect?
Marinela: Gorjul, ca și întreaga țară, are nevoie de structuri solide antreprenoriale care să genereze o echitate și o transparentizare a fondurilor cu finanțare europeană. Și aici doresc să punctez două programe esențiale: Planurile Teritoriale privind Tranziția Justă, pentru cele 6 județe afectate de decarbonare, precum și la Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă ne uităm numai la aceste două programe ne dăm seama că mediul de afaceri este slab reprezentat atunci când vine vorba de împărțirea banilor europeni.
IMM-urile au avut și au alocații financiare extrem de mici în programele cu finanțare europeană, fapt care conduce la exodul forței de muncă active către Occident, creșterea costurilor de producție printr-o tehnologie învechită și implicit la neproductivitatea muncii. Importăm utilaje și echipamente produse în mare parte în Bulgaria și în alte țări ale UE, exportând astfel o mare parte din banii europeni.
Sunt doar câteva rațiuni pentru care aceste structuri antreprenoriale devin esențiale în demersurile lor vis-a-vis de politicile statului privind IMM-urile.
Dacă este să mă raportez la antreprenoriatul feminin, consider că România are un potențial uriaș în zona antreprenoriatului de gen feminin, există aptitudini, creativitate, știință, determinare și cu toate astea nu există o comunitate de business unită, cu o voce puternică și unitară în mediul antreprenorial feminin din țara noastră. Am încredere că OFA UGIR va deveni acea voce.
La Gorj, Organizația Femeilor Antreprenor OFA UGIR s-a născut în 2021, pentru că și aici există dorință și implicare din partea antreprenoriatului feminin, un mediu activ și multă dăruire. Îmi doresc ca OFA UGIR Gorj să devină una dintre cele mai puternici structuri din județ și să aibă un cuvânt de spus în mediul de afaceri.
– Care au fost pașii importanți făcuți până acum și ce vă propuneți mai departe?
Gorjul va intra într-un colaps economic și social, odată cu decarbonarea. În ultimii 20 de ani, Complexul Energetic Oltenia a pierdut zeci de mii de locuri de muncă, directe și indirecte. Ceea ce urmează va calamita complet județul, pentru că nu există o alternativă reală care să ofere siguranță economică și socială. În lipsa consolidării mediului privat, a unor întreprinderi mature, chiar mici și mijlocii, doar cu microîntreprinderi, Gorjul nu are capacitatea să absoarbă mai multe fonduri europene, care să relanseze activitatea economică, să ofere sustenabilitate pentru următorii ani. Este obligatoriu să infuzăm bani acolo unde trebuie, într-o salbă de IMM-uri autohtone, fără de care Gorjul, încet dar sigur, moare.
Am participat în ultima perioadă la Dezbaterile cu tema „Gorjul calamitat economic și social de decarbonare”, evenimente organizate de Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.
Am atras atenția că este nevoie de o nouă agendă economică a mediului antreprenorial în județul Gorj, pentru că antreprenoriatul este singura alternativă viabilă la decarbonare. Ne dorim să creștem absorbția fondurilor europene în județ prin dezvoltarea IMM-urilor deja existente și în același timp să sprijinim dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru startup-uri. Există o nevoie reală la Gorj ca IMM-urile să fie sprijinite, mai mult decât în alte zone ale țării.
Am realizat un parteneriat cu unul dintre senatorii județului Gorj care constă într-o caravană de informare a potențialilor solicitanți de fonduri europene din județ, considerând absolut necesar ca informațiile privind posibilitățile de accesare a fondurilor europene să ajungă la cât mai mulți gorjeni în timp real.
Sprijin această inițiativă cu credința că în următorul exercițiu financiar, coagulând eforturile, vom putea schimba acest aspect, iar în Gorj vor intra cât mai mulți bani europeni.
De asemenea, aceste informări le-am făcut și în parteneriat cu Asociația Oamenilor de Afaceri din Gorj. Consider că prea mult timp ne-am uitat la autoritățile locale, județene și centrale, sperând că problemele se vor rezolva de la sine. Cred putem mișca lucrurile din sens invers cu multă implicare, dăruire, profesionalism și perseverență. Acum, cel mai important lucru este să stopăm exodul forței de muncă activă către Occident.
În această toamnă îmi doresc ca OFA UGIR GORJ să realizeze o expoziție în foaierul Teatrului „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, cu personalitățile feminine marcante care și-au pus amprenta asupra Gorjului. Acest eveniment va fi precedat de o dezbatere cu oamenii de afaceri privind identificarea soluțiilor la problemele cu care aceștia se confruntă.
– Sunteți femeie de afaceri, lucrați într-un domeniu destul de dur, ca și consultant pe fonduri europene. Ce vă place la business-ul dumneavoastă? Cât de greu a fost să îl impuneți pe piață? Care au fost cele mai mari impliniri pe care vi le-a adus?
Consultanța este unul dintre cele mai dure domenii de activitate, dar probabil și domeniul cu cele mai mari satisfacții. Și aici nu vorbesc de satisfacțiile materiale. Când eram la început, cele mai mari satisfacții le aveam atunci când un proiect se afla pe un raport de selecție. Acum, cea mai mare satisfacție o am când văd un proiect implementat și afacerea pusă pe picioare cu ajutorul fondurilor europene.
Mă bucur atunci când beneficiarii mei îmi trimit fotografii și informații despre cum se dezvoltă afacerea la care am pus și eu umărul, chiar și după ce se finalizează implementarea. Mi se pare cea mai mare împlinire pe care o poate avea un om: aceea că poți contribui la dezvoltarea și bunăstarea unei comunități. Iar atunci când ajungi să ai două, trei proiecte implementate cu același beneficiar poți spune că ți-ai făcut treaba în calitate de consultant.
La început am scris proiecte mici, am luat-o de jos, în primul și al doilea an de consultanță primeam de la ceilalți consultanți solicitanții care aveau dosarele cele mai încurcate și pe care ei le refuzau, dar pentru mine aceasta a fost și cheia succesului. A trebuit să studiez în permanență, să mă confrunt cu spețele cele mai dificile. Nu am avut un mentor care să mă ajute să descifrez un ghid de finanțare sau o procedură de evaluare. Multă muncă și tenacitate îți trebuie în acest domeniu plin de imprevizibil, multă stăpânire de sine și obligatoriu să fii racordat în permanență la noutățile legislative, naționale și europene.
Dar am avut noroc de oameni buni, și aici mă refer la beneficiarii de fonduri europene cărora le-am oferit consultanță și pe care mă feresc și acum să îi numesc clienți, nu mi-a plăcut niciodată acest termen pentru că noi am fost tot timpul o echipă. O echipă în care încrederea reciprocă a dus la rezultate pe care nici noi nu ni le-am fi închipuit la început de drum.
Consider că atunci când faci lucrurile cu credință și profesionalism, când îți dorești să devi în fiecare zi mai bun și accepți provocările pe care le întâlnești în activitate, este doar o chestiune de timp să ajungi la succes.
Succesul trebuie gestionat cu aceeași tenacitate și stăpânire de sine întocmai ca un proiect cu finanțare europeană. Sunt câteva principii esențiale de la care nu trebuie să abdici no matter what, în accesarea de fonduri europene.
– Femeie de afaceri într-o lume dură, a bărbaților. V-ați simțit vreodată marginalizată? Cum ați trecut de acel moment?
M-am simțit marginalizată deseori, mai ales la început, într-un sistem pe care am învățat cu tenacitate și răbdare, cu multă muncă să îl descifrez cu fiecare proiect câștigat. Ceea ce m-a determinat să merg înainte a fost încrederea pe care mi-au conferit-o oamenii, încredere care mi-a dat forța pe care nici eu nu bănuiam că o am. Și credința. Dumnezeu m-a călăuzit în toată activitatea mea.
– Cine face Marinela Strîmbulescu când nu este la birou, ce pasiuni are, ce vise are?
Când nu sunt la birou mă gândesc tot la birou. Rareori există o deconectare de la această uzină. Pasiunea mea cea mai mare rămâne consultanța, însă sunt membră și în două asociații culturale. Consider că patrimoniul cultural este esențial pentru rădăcina acestui popor. Atât cât pot, mă implic și în activități culturale. Sunt pasionată de tot ceea ce ține de tradiție, de valorile materiale și imateriale, de personalitățile care ne-au marcat destinul de-a lungul istoriei.
Consider că e de datoria noastră să facem toate eforturile pentru a securiza aceste valori și a le transmite mai departe copiilor noștri. Și, da! Îmi doresc ca românii plecați să se întoarcă acasă!